Moartea sculptorului Constantin Brâncuși, în presa comunistă din România. Anunțul a fost făcut după trei zile, pe ultima pagină a ziarului „Scânteia”!

Constantin Brâncuși s-a stins din viață la data de 16 martie 1957, la Paris. Sculptorul cu origini gorjenești se spovedise și se împărtășise în atelierul său, cu puțin timp înainte, mărturisind arhiepiscopul Teofil, preotul bisericii ortodoxe din Paris: „Mor cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în țara mea”. A fost înmormântat pe 19 martie, în Cimitirul Montparnasse, din capitala Franței.

Cercetând în presa comunistă informațiile despre moartea sculptorului gorjean, aflăm că vestea morții sculptorului a fost anunțată după trei zile, în ziarul „Scânteia” din 19 martie 1957, pe ultima pagină: „Moartea lui Constantin Brâncuși. Paris (Agerpres). – Sîmbătă a încetat din viață la Paris, în vîrstă de 81 de ani, cunoscutul sculptor romîn Constantin Brîncuși.” [1]

Pe 20 martie, în același ziar, într-un articol mai amplu, Uniunea Artiștilor Plastici R.P. Romînă „aduce la cunoștință cu adîncă părere de rău încetarea din viață la Paris a lui Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai de seamă sculptori romîni și unul dintre cei mai înzestrați și mai originali creatori ai artei moderne contemporane”[2].

Comunicatul Uniunii Artiștilor Plastici a fost preluat în aceeași zi și de către ziarele „România liberă”[3] și „Steagul roșu”. În cele două articole se precizează faptul că în anul 1956, „când a împlinit 80 de ani, Brîncuși a fost sărbătorit de Republica Populară Romînă prin expoziția retrospectivă cu lucrările aflate în țară, organizată de Muzeul de artă al R.P.R.”[4].

Pe 22 martie, ziarul „Scânteia”, preluând informații de la „Agerpres”, informa cititorii despre funeraliile lui Constantin Brâncuși. „La ceremonia funebră care s-a desfășurat la biserica ortodoxă romînă din Paris, în prezența unui mare număr de admiratori, printre care se găseau numeroși reprezentanți ai vieții artistice din Franța, a participat o delegație a legației Republicii Populare Romîne la Paris, în frunte de Gheorghe Pascu, însărcinat cu afaceri ad-interim, care a depus o coroană de flori din partea legației. A fost de asemenea depusă o coroană din partea Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Populară Romînă.”[5] Aflăm din paginile aceluiași ziar că după ceremonie, Georges Salles, vicepreședintele Consiliului de administrație al Asociației muzeelor Naționale din Franța și scriitorul Jean Cassou, directorul Muzeului Național de Artă Modernă din Paris, au rostit cuvântări în care „au subliniat importanța creației lui Brîncuși în evoluția artei contemporane”[6].

Pe 6 iulie 1957, „România liberă” anunța că în cadrul Expoziției trienale de la Milano, Republica Populară Romînă a adus sculptorului Constantin Brîncuși un omagiu, rezervând în standul expoziției „un spațiu pentru trei dintre lucrările sculptorului: „Cumințenia pămîntului”, „Sărutul”, „Portretul domnișoarei Pogany”, precum și cîteva fotografii după lucrările sale aflate în țară”[7].


Resurse:

Ziarul „Scânteia”, București, an XXVI, nr. 3858 din 19 martie 1957

Ziarul „România liberă”, an XV, nr. 3871 din 20 martie 1957

Ziarul „Steagul roșu”, an IV, nr. 922, din 20 martie 1957

Ziarul „Scânteia”, București, an XXVI, nr. 3861 din 22 martie 1957

[1] „Scânteia”, București, an XXVI, nr. 3858 din 19 martie 1957, p. 4.
[2] Idem, nr. 3859 din 20 martie 1957, p. 4.
[3] „România liberă”, an XV, nr. 3871 din 20 martie 1957, p. 4.
[4] „Steagul roșu”, an IV, nr. 922, din 20 martie 1957, p. 4.
[5] „Scânteia”, București, an XXVI, nr. 3861 din 22 martie 1957, p. 4.
[6] Ibidem.
[7] „România liberă”, an XV, nr. 3963 din 6 iulie 1957, p. 1.

ANDREI POPETE PĂTRAȘCU

Publicitate

1 comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s