Ca o pledoarie pentru Ziua Internațională a Femeii, sărbătoare celebrată în data de 8 Martie, Asociația culturală Tătărescu vă prezintă unul dintre articolele apărute în presa vremii la București, dedicat Doamnei de Aur a Gorjului, Arethia Tătărescu, care, pentru întreaga activitate desfășurată în sprijinul gorjenilor, a primit în anul 1936 titlul de „Cetățean de onoare al Târgu Jiului”.
Cu acel prilej, senatorul Constantin Bălănescu, apreciind laborioasa activitate a Arethiei Tătărescu, din fruntea Ligii Femeilor Române din Gorj, declara: „Acum 15 ani, când ați văzut că și aici în Gorjul nostru, cele mai sfinte comori ale neamului românesc, portul, jocul și cântecul sunt amenințate să dispară, ați înființat pentru menținerea lor «Liga Națională a Femeilor Române din Gorj». După Războiul cel Mare, poporul alunecase pe panta rătăcirii, se îndepărta de datinile străbune, părăsise jocul, cântecul și portul românesc, îndrăgind, în schimb, blestematele jocuri și cântece venite de peste mări și țări, iar la sate, locul vâlnicului, iei și catrinței strămoșești, îl luaseră mătăsurile vegetale și stămburile de toate culorile, după moda mahalalelor orașelor. Cu energia dv. cunoscută, cu hotărârea fermă, cu puterea de muncă, ce nu cunoaște obstacolul, în momentul acela de alunecare ați apărut în fața celor aflați în rătăcire, oprindu-i de la această cale și întorcându-i pe drumul cel bun al înaintașilor noștri.” („Gorjanul”, Târgu-Jiu, an XIII, nr. 36-37, din 25 septembrie 1936, p. 1-2).
În anul 1921, Arethia Tătărescu a înființat Liga Femeilor Române din Gorj, ca o filială a Ligii Naționale a Femeilor Române.
A construit un nou sediu pentru muzeu
În anul 1925, Comitetul Ligii Naționale a Femeilor Române a decis să construiască o clădire în care să funcționeze Muzeul. A fost deschisă o campanie de strângere de fonduri pentru construirea unei clădiri destinate muzeului. Proiectul clădirii a fost întocmit de arhitectul Iulius Doppelreiter, care a luat ca model arhitectura Culei Crăsnaru din satul Groșerea. Clădirea era situată în grădina publică a orașului Târgu-Jiu. Noul muzeu a fost inaugurat la 5 septembrie 1926 și a funcționat în clădirea respectivă până în 1954.
Casele memoriale „Ecaterina Teodoroiu“ și „Tudor Vladimirescu“
Liga condusă de Arethia G. Tătărescu are un rol important în protecţia şi conservarea Peşterii Muierii de la Baia de Fier. De asemenea, Casa Memorială Tudor Vladimirescu a fost realizată în anul 1932, cu ajutorul Ligii Naționale a Femeilor Române din Gorj și este o replică a casei în care a trăit Tudor Vladimirescu. Lucrarea a fost realizată de arhitectul Iulius Doppelreiter. Arethia Tătărăscu a contribuit la restaurarea casei Ecaterinei Teodoroiu din Vădeni.
Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu
Liga Naţională a Femeilor Gorjene i-a cerut Miliţei Petraşcu, ucenică a marelui Brâncuşi, realizarea monumentului -sarcofag închinat Eroinei de la Jiu. Opera artistei a fost inaugurată la 8 septembrie 1935, în prezenţa Regelui Carol al II-lea, a diplomatului Nicolae Titulescu şi Guvernului Gheorghe Tătărescu.
Ansamblul monumental Calea Eroilor de la Târgu-Jiu
Din dorința de preamărire a eroilor de pe aceste meleaguri care s au jertfit în războiul de întregire, în anul 1937 Liga Națională a Femeilor Gorjene condusă de Arethia G. Tătărescu a hotărât să dăruiască orașului Tg Jiu o coloană și un portal de piatră, opere ale sculptorului Constantin Brâncuși. Acestea sunt comunicate primarului orașului, printr-o scrisoare oficială, înregistrată cu Nr.6330 din 20 octombrie 1937. A fost realizat în perioada 1937-1938, iar inaugurarea lui a avut loc la 27 octombrie 1938.
Biserica „Sfinţii Apostoli“
Arethia G. Tătărăscu a avut un rol deosebit de important în finalizarea lucrărilor la Biserica „Sfinţii Apostoli“, care a fost târnosită la 7 noiembrie 1937 în prezenţa Patriarhului Miron Cristea şi prim-ministrului Gheorghe. Tătărescu. Invitat de onoare fiind sculptorul Constantin Brâncuşi.
A înfiinţat, la Târgu-Jiu, Atelierul de ţesătorie al Ligii, instalat în noua clădire de pe Digul Jiului având ca model Cula din Groşerea. Aici s-au ţesut covoare ce-au dus în lume faima artei tradiţionale gorjeneşti.
Alături de soțul ei, Artehia G. Tătărăscu a susținut construirea mai multor obiective economice: Fabrica de Ţigarete, Topitoria de cânepă, Fabrica de Confecţii, Uzinele Sadu și hidrocentrale.
Decupaj articol: Sărbătorirea d-nei Arethia Gh. Tătărescu la Tg. Jiu, în „Viitorul”, Bucucurești, an XXVIII, Nr. 8604, din 17 Septembrie 1936, p. 2.
Asociația culturală Tătărescu 