INEDIT. Carte de alegător din anul 1931, aflată în Colecția „Maria și Lăpădat Hohoi” a Asociației Culturale Tătărescu

Printre documentele Colecției „Maria și Lăpădat Hohoi” a Asociației culturale Tătărescu, se află și o carte de alegător pentru alegerile din anul 1931, care a aparținut lui Lăpadat Hohoi, din Mușetești, Gorj.

Valoarea istorică pentru județul Gorj a acestui document se datorează faptului că alegerile din 1931 au fost primele organizate în România, după instalarea lui Carol al II-lea ca rege. Pentru a pune capăt crizei politice provocată de demisia guvernului național-țărănist condus de G.G. Mironescu, regele Carol al II-lea îl desemnează pe profesorul universitar Nicolae Iorga cu formarea unui nou guvern care să organizeze alegerile parlamentare.

Noul guvern avea o componentă eterogenă din punct de vedere al apartenenței politice. S-a căutat atragerea unor personalități care să nu aparțină niciunui partid politic în vederea formării unui guvern de tehnicieni. Deși Nicolae Iorga fusese investit cu formarea noului guvern, membrii cabinetului vor fi desemnați de rege ceea ce reprezenta primul experiment al acestuia de guvernare peste partide și în afara acestora.

Formarea guvernului Iorga a reprezentat o replică pe care regele o dădea partidelor politice arătându-le că țara se poate conduce și de un guvern format din afara partidelor.

Deși Nicolae Iorga a încercat colaborarea cu vechiul Parlament, datorită divergențelor apărute între Guvern și majoritatea național-țărănească a hotarat la îndemnul regelui dizolvarea corpurilor legiuitoare și fixarea de noi alegeri pe date de 1 iunie pentru Adunarea Deputaților și 4-6 iunie pentru Senat. În vederea alegerilor parlamentare, prefecții național-țărăniști au fost destituiți, iar în locul lor au fost numiți alții care nu aparțineau partidelor politice.

Alegerile din iunie 1931, pe fondul unei crize politice, trebuiau să consfinţească, în concepţia regelui Carol al II-lea şi a susţinătorilor săi, falimentul partidelor politice şi să deschidă calea unui nou regim, în care rolul primordial îi revenea suveranului.

Lucrurile au fost ceva mai nuanţate, istorici precum Ioan Scurtu și Ion Bulei analizând votul din acel an au concluzionat că „partidele politice şi-au dovedit viabilitatea“, regimul parlamentar-constituţionalist, întemeiat de sistemul partidist, dovedindu-se într-atât de
puternic încât să facă faţă acţiunii iniţiate de regele Carol al II-lea. Prin intermediul cartelului Uniunea Naţională, Partidul Naţional Liberal redevine numărul unu la nivel naţional (1.389.901 voturi şi 48,86%, 289 de mandate, adică 74,86%). Locul secund i-a revenit Partidului Naţional Ţărănesc (un procent de 15,42% din voturi valabil exprimate şi 7,75% din mandate obţinute).

În Cartea de alegător a lui Lăpădat Hohoi, înregistrată cu nr. 268, la Judecătoria II Târgu Jiu, se preciza domiciliul, anul nașterii, profesia și camera (deputaților – n.n.) pentru care putea vota posesorul.

Precizăm că documentele și obiectele Colecției „Maria și Lăpădat Hohoi” au fost oferite Asociației culturale Tătărescu, prin bunăvoința domnului Vasile Lăța, strănepot al familiei Hohoi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s