53 de ani de la trecerea în eternitate a Arethiei G. Tătărescu

Se împlinesc astăzi, 8 mai 2021, 53 de ani de la trecerea în eternitate a doamnei de aur a Gorjului, Arethia G. Tătărescu. Unii gorjeni au uitat-o, alții îi poartă vie amintirea și prețuirea pentru toate cele câte a realizat în Gorj. Muncește numai, muncește stăruitor, – scria un contemporan, în ziarul „Gorjanul” încă din 1926 aleargă, se frământă, dându-și bine seama că faptele plătesc mult mai mult decât meșteșugitele vorbe, decât frumoasele discursuri, decât toate teoriile fără exemplu”.

Dar orice pledoarie vibrantă în amintirea Arethiei G. Tătărescu nu poate acoperi imensa zestre pe care această doamnă a lăsat-o Gorjului.

În anul 1921 a înființat Liga Femeilor Române din Gorj, ca o filială a Ligii Femeilor Române.

A înfiinţat, la Târgu-Jiu, Atelierul de ţesătorie al Ligii, instalat în noua clădire de pe Digul Jiului având ca model Cula din Groşerea. Aici s-au ţesut covoare ce-au dus în lume faima artei tradiţionale gorjeneşti.
A construit un nou sediu pentru muzeu
În anul 1925, Comitetul Ligii Naționale a Femeilor Române a decis să construiască o clădire în care să funcționeze Muzeul. A fost deschisă o campanie de strângere de fonduri pentru construirea unei clădiri destinate muzeului. Proiectul clădirii a fost întocmit de arhitectul Iulius Doppelreiter, care a luat ca model arhitectura Culei Crăsnaru din satul Groșerea. Clădirea era situată în grădina publică a orașului Târgu-Jiu. Noul muzeu a fost inaugurat la 5 septembrie 1926 și a funcționat în clădirea respectivă până în 1954.

Casele memoriale „Ecaterina Teodoroiu“ și „Tudor Vladimirescu“

Liga condusă de Arethia G. Tătărescu are un rol important în protecţia şi conservarea Peşterii Muierii de la Baia de Fier. De asemenea, Casa Memorială Tudor Vladimirescu a fost realizată în anul 1932, cu ajutorul Ligii Naționale a Femeilor Române din Gorj și este o replică a casei în care a trăit Tudor Vladimirescu. Lucrarea a fost realizată de arhitectul Iulius Doppelreiter. Arethia Tătărăscu a contribuit la restaurarea casei Ecaterinei Teodoroiu din Vădeni.

Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu

Liga Naţională a Femeilor Gorjene i-a cerut Miliţei Petraşcu, ucenică a marelui Brâncuşi, realizarea monumentului -sarcofag închinat Eroinei de la Jiu. Opera artistei a fost inaugurată la 8 septembrie 1935, în prezenţa Regelui Carol al II-lea, a diplomatului Nicolae Titulescu şi Guvernului Gheorghe Tătărescu.

Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu

Din dorința de preamărire a eroilor de pe aceste meleaguri care s au jertfit în războiul de întregire, în anul 1937 Liga Națională a Femeilor Gorjene condusă de Arethia G. Tătărescu a hotărât să dăruiască orașului Tg Jiu o coloană și un portal de piatră, opere ale sculptorului Constantin Brâncuși. Acestea sunt comunicate primarului orașului, printr-o scrisoare oficială, înregistrată cu Nr.6330 din 20 octombrie 1937.
A fost realizat în perioada 1937-1938, iar inaugurarea lui a avut loc la 27 octombrie 1938.

Biserica „Sfinţii Apostoli“

Arethia G. Tătărăscu a avut un rol deosebit de important în finalizarea lucrărilor la Biserica „Sfinţii Apostoli“, care a fost târnosită la 7 noiembrie 1937 în prezenţa Patriarhului Miron Cristea şi prim-ministrului Gheorghe. Tătărescu. Invitat de onoare fiind sculptorul Constantin Brâncuşi.

Alături de soțul ei, Artehia G. Tătărăscu a susținut construirea mai multor obiective economice: Fabrica de Ţigarete, Fabrica de Confecţii, Uzinele Sadu și hidrocentrale.

Din Darea de seamă a Ligii Naționale a Femeilor Române din Gorj, scrisă de Arethia G. Tătărescu în anul 1927, aflăm despre realizările ultimului an, dar și viitoarele planuri, pe care, așa cum știm, Arethia Tătărescu le-a îndeplinit, punându-și destinul în slujba Gorjului. Ca o compensație morală, în acest an, la împlinirea Centenarului Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, vom organiza o serie de evenimente culturale și istorice dedicate Arethiei Tătărescu și întregii sale opere de clădire a Gorjului.

„Doamnelor,
Liga Naţională a Femeilor Române – Secţia Gorj – intră în al 7-lea an al existenţei sale. După o activitate continuă de şase ani încheiaţi, putem privi, cu satisfacţie pentru trecut şi cu încredere pentru viitor, roadele sforţărei noastre.
Doamnelor,
Toată activitatea comitetului de conducere a fost concentrată în ultimul an, ca şi în anii precedenţi, în realizarea celui mai important punct din programul Ligei: conservarea artei naţionale şi dezvoltarea industriei casnice. Pentru atingerea acestui scop, atelierul de ţesătorie, înfiinţat în Tg. Jiu, a fost pus în măsură să-şi intensifice activitatea, să-şi perfecţioneze modelele de lucru şi să-şi sporească veniturile, transformându-se într-un adevărat institut de artă a cărui produse au fost apreciate şi admirate în toată ţara. În anul în curs, atelierul şi-a sporit numărul elevelor lucrătoare la 65 şi numărul gherghefelor mari la 15, fiind în continuă funcţionare şi putând de abea satisface cererile venite din toate părţile. Această nouă serie de eleve care portivit programului urmează timp de doi ani un curs complet de ţesătorie, sporesc la 500 numărul elevelor, care au absolvit până azi, atelierul Ligii – şi care şi-au făcut astfel, o adevărată carieră, menită să le asigure existenţa. Multe dintre absolventele atelierului nostru, au fost chemate să conducă ateliere în diferitele centre ale ţării, iar celelalte, înapoiate la casele lor continuă practica meşteşugului învăţat, ducând în toate colţurile judeţului nostru, dragostea de artă, de cusut şi ţesut şi constituind adevărate pioniere şi educatoare ale gustului tărancelor nostre. Modelele lucrate în atelierul nostru, inspirându-se în linii şi colorit numai din vechile noastre tradiţii şi popularizând numai motivele gorjeneşti şi olteneşti, au constituit o reacţiune salvatoare împotriva degenerării artei noastre naţionale, invadată în ultimul timp de influenţe străine şi de falsele concepţii artistice ale necunoscătorilor.
Aceste modele, în ţesătorie ca şi în cusătorie, precum şi în metodele noastre tehnice, au fost popularizate în tot judeţul de sutele de eleve care au trecut prin atelierul nostru şi graţie acestei popularizări, asistăm azi, la o adevărată renaştere a artei noastre populare, în costume şi covoare, comparabilă prin rezultate, cu produsele celor mai vechi şi frumoase tradiţii din trecut. Putem să revendicăm cu mândrie, pentru Liga Noastră a Femeilor din Gorj, întreagă această renaştere. Procuparea noastră de a conserva vechile tradiţii, ale artei naţionale, a primit o consacrare pe toată ţara, cu prilejul concursului naţional organizat la Bucureşti de Societatea ,,Ţesătoarea”. La acest concurs unde s-au examinat 200 de modele alese, executate în toate atelierele României Mari, modelul nostru a obţinut unanimitatea sufragiilor şi a fost clasat întâiul. Sforţările Ligii noastre, au primit astfel o recompensă morală care ne cinsteşte şi care constituie un imbold de muncă.
Doamnelor,
Comitetul de conducere a avut să se ocupe în acest an cu administrarea şi cu funcţionarea ,,Muzeului Alexandru Ştefulescu”. Muzeul a fost cercetat şi este cercetat încontinuu de străinii trecători prin judeţul nostru, şi interesul ce suscită îndreptăţeşte sforţările şi jertfele ce Liga a făcut pentru ridicarea sa. Un proiect de reorganizare şi de îmbogăţire a Muzeului este azi, în studiul comitetului de conducere; realizându-l vom putea pune în măsură şi mai mult acest aşezământ de cultură să-şi îndeplinească misiunea.
Doamnelor,
În tabelul deosebit şi aci alăturat, veţi putea examina situaţia financiară a secţiunii noastre. Din cercetarea acestei situaţii, veţi putea vedea, că cu toate jertfele ce am făcut pentru clădirea Muzeului şi pentru cheltuielile de învestire ale atelierului – secţiunea noastră a reuşit să-şi acopere întreg pasivul şi să realizeze azi un însemnat activ, stabilindu-şi o situaţie financiară înfloritoare. Situaţia noastră financiară este dătătoare de bune nădejdi şi ne dă dreptul să privim dezvoltarea viitoare a aşezământului nostru, cu justificată încredere. Nu putem uita, cu prilejul acestei expuneri, ajutorul material şi moral cu care am fost ajutate în diferite prilejuri de dl. Al. Lapedatu, fost ministru al Cultelor şi Artelor şi de d-nii Constantin Bălănescu şi I. Manofescu, fostul şi actualul primar al oraşului Tg. Jiu. Ne îndeplinim o plăcută datorie a le arăta întreaga noastră recunoştinţă. O menţiune special o datorăm d-lui C. Bălănescu, care de la începutul constituirii secţiunii noastre ne-a ajutat pentru realizarea programului nostrum şi cu sprijinul căruia am putut să izbândim în toate întreprinderile noastre.

Doamnelor,
Socotim astfel, o primă parte din programul nostrum îndeplinit. Ne rămâne însă să conservăm rezultatele dobândite şi să desăvârşim opera începută. Comitetul nostru are în studiu proiectul unor mari serbări culturale care le va organiza în anul viitor şi proiectul construcţiei ,,Casei Gorjencelor” ca program de imediată realizare. Ajutată de iniţiativele tuturor membrelor, care nu i-au lipsit nici în trecut şi sprijinită de bunăvoinţa tuturor oamenilor de bine din judeţ şi din ţară, Liga Femeilor va putea să îndeplinească mai departe misiunea ei de cultură, de asistenţă şi de solidaritate naţională.
Preşedintă Arethia G. Tătărescu.”

Dare de seama pe anul 1927 a LNFG

***

În acest an se împlinesc și 100 de ani de la înființarea Ligii Naționale a femeilor gorjene condusă de femeia de aur a Gorjului, Arethia G. Tătărescu!

Unul dintre obiectivele noastre este turnarea în bronz a bustului Arethiei G. Tătărescu, după lucrarea Miliței Petrașcu. Este de neconceput faptul că acest proiect nu a fost realizat până acum!
Anul 2021 este un an foarte bun pentru această reparație morală! Ce ar fi însemnat Gorjul fără sufletul său mare?

Gorjenii datorează enorm de mult acestei Femei ale cărei inițiative au transformat Gorjul nu doar economic și social, ci și cultural, moștenirea sa rămânând pildă pentru generații întregi.

Asociația culturală Tătărescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s