Asociația culturală Tătărescu și Organizația Femeilor Antreprenor OFA UGIR Gorj, în parteneriat cu Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu”, organizează în perioada 19 – 24 Februarie 2024, la Muzeul de Artă din Târgu Jiu, Expoziția documentară „Brâncuși în presa interbelică românească (1923 – 1939)”.
Proiectul își propune să aducă în fața publicului personalitatea și opera sculptorului Constantin Brâncuși prin intermediul articolelor publicate în diverse ziare și reviste românești în perioada interbelică: „Timpul”, „Patria”, „România”, „Universul literar”, „Adevărul”, „Rampa”, „Vremea” ș.a.
Despre Brâncuși în presa interbelică românească: „Iubit de francezi, admirat de germani, cumpărat de americani!”
În cadrul expoziției de la Târgu Jiu vor fi expuse articole apărute între anii 1923 – 1939 în presa din România, despre viața și opera sculptorului gorjean stabilit la Paris. Unul dintre acestea, apărut în ziarul „Patria” de la Cluj, în 1928, cu titlul „Scrisoare din Paris. Arta sculptorului Brâncuși judecată de justiția americană” prezintă celebrul proces prin care Brâncuşi s-a judecat cu statul american, pentru ca lucrările sale să fie recunoscute din punct de vedere artistic, intrând în istorie și schimbând concepţia asupra artei moderne.
„Iubit de francezi, admirat de germani, cumpărat de americani, Constantin Brâncuși n-ar fi putut niciodată să străbată acasă, fiindcă strigătele sale cioplite în piatră nu au cocarde naționale”, putem citi într-un alt articol din anul 1924. Portretul său este completat de gazetarii vremii: „Are ceva de urs, ceva din imensa putere, dar și bunătate a urșilor. Are mușchi de muncitor, o privire și un surâs de copil, iar în mână o finețe de nervi, ce trădează pe omul de rasă.”
În paginile ziarului „Vremea” care apărea la București în anii ’30 ai secolului trecut, cititorii se delectau cu aforismele lui Constantin Brâncuși. Ceea ce nu știe multă lume despre Brâncuși este faptul că, pe lângă puterea sa creatoare în arta sculpturii, acesta a fost și un mare gânditor. Aforismele despre artă reflectă gândirea și ideile sale, rezistând timpului până în zilele noastre.
Proiect coordonat de Andrei Popete Pătrașcu și Marinela Strîmbulescu.
Asociația culturală Tătărescu 